Românii care au lucrat o perioadă în țară și apoi au plecat la muncă în alte state europene nu pierd anii pentru care au plătit contribuții. Regulile europene permit luarea în calcul a perioadelor de asigurare realizate în mai multe țări atunci când se stabilește dreptul la pensie.
Sistemul nu presupune însă că România va plăti pentru toți anii lucrați în străinătate sau că o singură țară va achita întreaga pensie. În principiu, fiecare stat în care persoana a fost asigurată stabilește și plătește partea care îi revine, potrivit propriei legislații și perioadei de contribuție realizate acolo.
Anii lucrați în mai multe țări pot fi adunați pentru stabilirea dreptului la pensie
Regulile se aplică persoanelor care au lucrat în România și în alte state membre ale Uniunii Europene, dar mecanismele europene de coordonare se aplică și în relația cu Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.
Unul dintre principiile esențiale este totalizarea perioadelor de asigurare. Dacă, de exemplu, o persoană nu are suficienți ani de contribuție numai în România pentru a îndeplini o anumită condiție, pot fi luate în calcul și perioadele de asigurare confirmate de instituțiile competente din celelalte state.
Această adunare a perioadelor nu înseamnă însă că toate contribuțiile sunt transferate în România și transformate într-o singură pensie românească. Fiecare stat își calculează propriile drepturi, proporțional cu perioada în care persoana a fost asigurată în sistemul respectiv.
Fiecare țară calculează partea sa din pensie
Pentru pensiile comunitare este utilizat principiul pro rata temporis. Pe scurt, instituțiile competente iau în considerare perioadele de asigurare realizate în statele implicate pentru stabilirea dreptului, după care fiecare țară calculează partea aferentă perioadei lucrate în propriul sistem.
În anumite situații se poate face și un calcul exclusiv pe baza contribuțiilor realizate într-o anumită țară. Dacă persoana îndeplinește condițiile pentru o pensie națională fără să fie necesară adăugarea perioadelor din alte state, instituția competentă poate compara rezultatele și aplica varianta prevăzută de regulile europene și naționale.
Important este că anii petrecuți legal la muncă în diferite sisteme europene nu trebuie priviți ca perioade separate care dispar dacă nu este atins individual stagiul cerut într-o anumită țară.
Pensiile din România și din străinătate pot începe în momente diferite
O situație care poate crea confuzie este vârsta de pensionare. Aceasta nu este identică în toate statele europene.
O persoană poate ajunge la vârsta la care are dreptul să primească pensie din România, fără să fi îndeplinit încă toate condițiile pentru pensia dintr-un alt stat în care a lucrat.
CNPP precizează că solicitantul nu trebuie să îndeplinească simultan condițiile de pensionare în toate țările implicate. Fiecare stat începe să acorde drepturile atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite de legislația sa.
Prin urmare, cineva care a lucrat în România și în alte două state poate ajunge să primească cele trei componente ale pensiei în momente diferite.
Nu trebuie să vii în România doar pentru depunerea dosarului
Procedura este mai simplă pentru românii care s-au stabilit definitiv în străinătate.
În cazul unei persoane care locuiește într-un alt stat membru, cererea pentru acordarea drepturilor de pensie se depune, în mod obișnuit, la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu sau de ședere permanentă. Instituția respectivă va comunica ulterior cu autoritățile competente din România.
Dacă persoana nu a fost asigurată în statul în care locuiește, procedura poate implica instituția din ultima țară în care a fost asigurată. Tocmai de aceea situația concretă trebuie verificată în funcție de traseul profesional al solicitantului.
Schimbul de informații dintre instituțiile competente din UE, SEE și Elveția se realizează în prezent electronic prin sistemul EESSI, ceea ce reduce necesitatea circulației documentelor pe hârtie între instituții.
Documentele vechi de muncă pot deveni foarte importante
Cei care au lucrat în România cu mulți ani în urmă trebuie să acorde o atenție deosebită documentelor care dovedesc perioadele de activitate.
Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 pot fi necesare documente precum carnetul de muncă sau adeverințe eliberate de foștii angajatori ori de deținătorii legali ai arhivelor. Pentru perioadele ulterioare, evidența contribuțiilor este gestionată electronic de casele de pensii.
Tocmai aici pot apărea întârzieri în cazul unor dosare mai vechi. Dacă un angajator nu mai există, identificarea arhivei în care se află documentele poate necesita timp.
Din acest motiv, pentru cine a lucrat în mai multe țări este util ca verificarea documentelor să înceapă înainte de momentul efectiv al pensionării. Comisia Europeană recomandă inițierea demersurilor cu cel puțin șase luni înainte, deoarece coordonarea mai multor instituții poate prelungi procedura.
Pensia din România poate fi virată și într-un cont din străinătate
Faptul că un pensionar locuiește în afara României nu înseamnă că trebuie să se întoarcă în țară pentru a-și încasa pensia.
CNPP precizează că pensionarii stabiliți în străinătate pot solicita transferarea drepturilor într-un cont bancar deschis în statul de domiciliu sau de ședere obișnuită. Pentru realizarea transferului sunt necesare informații precum numele titularului, banca, adresa acesteia, codul BIC/SWIFT și IBAN-ul.
Beneficiarii nerezidenți aflați în plată trebuie să țină cont și de certificatul de viață. Potrivit actualului cadru legal, acesta trebuie transmis semestrial, din proprie inițiativă, până cel târziu la 31 martie și 30 septembrie. Documentul trebuie semnat în fața unei autorități legale competente din statul de domiciliu sau de ședere.
Și pensionarii care primesc deja bani din România pot cere revizuirea drepturilor
Regulile sunt importante și pentru persoanele care au ieșit deja la pensie în România, dar au lucrat legal și într-un alt stat european.
Într-o asemenea situație poate fi solicitată revizuirea drepturilor prin aplicarea regulamentelor europene. La calcul sunt luate în considerare și perioadele de asigurare realizate în celălalt stat.
CNPP arată că pensia comunitară astfel determinată este comparată cu pensia națională aflată deja în plată, urmând să fie acordat cuantumul mai avantajos.
Pentru cei care au avut o carieră împărțită între România și alte state europene, ideea esențială este că anii de contribuție pot fi totalizați pentru stabilirea dreptului, dar fiecare țară își calculează și plătește propria parte de pensie. Iar dacă persoana locuiește în străinătate, în majoritatea situațiilor nu este necesar să vină în România doar pentru depunerea cererii.
Sursa foto + text: libertatea.ro