Odată cu apropierea sezonului rece, unele persoane observă că diminețile devin mai dificile, energia parcă dispare mai repede, iar nevoia de somn este mai mare. Deși aceste stări sunt asociate frecvent cu echinocțiul de toamnă, organismul nu își schimbă ritmul brusc într-o anumită zi din calendar.
În 2026, echinocțiul de toamnă are loc pe 23 septembrie, dar transformările care ne pot influența starea încep treptat. Zilele se scurtează, diminețile devin mai întunecate, iar seara lumina naturală dispare tot mai devreme. Pentru ceasul biologic, această diferență contează și poate necesita o perioadă de adaptare.
Lumina naturală are un rol important în reglarea somnului
Corpul funcționează după un ritm circadian, un ciclu biologic de aproximativ 24 de ore care participă la reglarea somnului, stării de veghe, temperaturii corporale și secreției anumitor hormoni.
Unul dintre cele mai importante semnale după care acest „ceas intern” se orientează este lumina. Atunci când ne expunem la lumină naturală dimineața, organismul primește informația că a început perioada de activitate. Pe măsură ce se întunecă, corpul începe să se pregătească pentru odihnă.
Toamna modifică acest echilibru. Dacă vara alarma suna atunci când afară era deja lumină, în lunile următoare ne putem trezi pe întuneric. Pentru unele persoane, adaptarea la această schimbare poate veni cu somnolență dimineața, dificultăți de concentrare și senzația că au mai puțină energie pe parcursul zilei.
Melatonina poate influența momentul în care apare somnolența
Melatonina este unul dintre hormonii implicați în reglarea ciclului somn-veghe. Producția sa este favorizată de întuneric, în timp ce lumina o inhibă.
Pe măsură ce perioada de lumină naturală se reduce, se poate modifica și momentul în care organismul primește semnalul că trebuie să se pregătească pentru somn. Asta poate explica de ce unele persoane simt nevoia să se culce mai devreme sau se confruntă cu o stare de somnolență mai accentuată.
Nu înseamnă însă că după echinocțiu organismul tuturor începe să producă automat prea multă melatonină. Reacția la schimbările sezoniere diferă de la o persoană la alta.
În același timp, lumina artificială puternică folosită seara poate produce efectul opus. Telefonul, televizorul, calculatorul și iluminatul intens pot întârzia semnalele naturale asociate pregătirii pentru somn.
„Astenia de toamnă” nu este un diagnostic medical
Oboseala, lipsa de energie, somnolența, iritabilitatea sau dificultățile de concentrare apărute odată cu schimbarea anotimpului sunt descrise deseori prin expresia „astenie de toamnă”.
Din punct de vedere medical, aceasta nu reprezintă însă un diagnostic separat. Manifestările pot fi asociate perioadei de adaptare la schimbările de lumină și temperatură, dar pot avea și numeroase alte explicații.
O perioadă de câteva zile în care ne simțim mai obosiți nu trebuie confundată nici cu tulburarea afectivă sezonieră. Aceasta este o formă de depresie care urmează un tipar sezonier și apare frecvent în lunile de toamnă și iarnă.
În asemenea situații pot apărea o dispoziție depresivă persistentă, pierderea interesului pentru activitățile care înainte produceau plăcere, probleme de concentrare, modificări importante ale somnului și apetitului și o scădere evidentă a nivelului de energie.
Unele obiceiuri pot accentua problemele de somn
Zilele mai scurte reprezintă doar una dintre piesele acestui mecanism. Felul în care dormim toamna este influențat și de programul zilnic.
Culcatul la ore foarte diferite, consumul de cafea târziu, lipsa activității fizice și timpul petrecut în fața ecranelor înainte de somn pot face adormirea mai dificilă sau pot afecta calitatea odihnei.
La sfârșitul lunii octombrie apare și schimbarea orei, un eveniment separat de echinocțiu. Modificarea programului cu o oră poate necesita o nouă perioadă de adaptare pentru unele persoane.
Tocmai de aceea, senzația de oboseală resimțită toamna nu poate fi pusă exclusiv pe seama unui singur factor.
Lumina de dimineață poate face adaptarea mai ușoară
Una dintre cele mai simple măsuri pentru menținerea unui ritm circadian regulat este expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei. O plimbare dimineața sau petrecerea unui interval de timp în aer liber poate ajuta organismul să primească un semnal mai clar că ziua a început.
Contează și păstrarea unui program relativ constant. Orele de culcare și trezire foarte diferite de la o zi la alta pot face mai dificilă sincronizarea ceasului biologic.
Pentru adulții sănătoși sunt recomandate, în general, cel puțin șapte ore de somn pe noapte, deși necesarul diferă de la o persoană la alta. Mișcarea regulată și timpul petrecut în aer liber pot contribui, de asemenea, la o odihnă mai bună.
Seara, reducerea luminii puternice și amenajarea unui dormitor întunecat, liniștit și confortabil pot ajuta corpul să facă trecerea către perioada de odihnă.
Când oboseala nu ar trebui pusă doar pe seama toamnei
Faptul că oboseala apare în septembrie sau octombrie nu înseamnă automat că anotimpul este responsabil.
Lipsa persistentă de energie poate avea numeroase cauze, printre care somnul insuficient, stresul, anemia, problemele tiroidiene sau anumite tulburări ale somnului. Dacă epuizarea continuă o perioadă îndelungată, afectează activitățile zilnice sau este însoțită de schimbări importante ale dispoziției, apetitului ori somnului, este indicată o evaluare medicală.
Echinocțiul nu „dereglează” corpul peste noapte. Organismul reacționează mai degrabă la schimbarea progresivă dintre orele de lumină și cele de întuneric, iar un program regulat de somn, mișcarea și expunerea la lumină naturală pot face trecerea către sezonul rece mai ușoară.
Sursa foto: magnific.com
Sursa text: csid.ro